Pe 29 mai 2024 are loc degustarea cu vinuri bio și biodinamice la care am invitat să participe 3 crame din 3 regiuni diferite ale României: Domeniile Franco-Române (Muntenia), Domeniul Bogdan (Dobrogea), Petro Vaselo Winery (Banat).
Cum a mai rămas puțin până la degustare, revin cu câte un articol-interviu dedicat fiecăreia dintre crame pentru a află povestea lor.
Primul interviu este dedicat cramei Domeniile Franco-Române aflate în Podgoria Dealu Mare, parte din regiunea viticolă Dealurile Olteniei și Munteniei. Am stat de vorbă cu Carmen Văsioiu – Marketing Manager, despre povestea cramei, precum și despre vinurile ce vor fi degustate la evenimentul din 29 mai. În cele de mai jos găsești întreaga discuție.
Carmina: Cum ați ales să aveți o plantație BIO? Care a fost mersul lucrurilor: ați avut încă de la început o plantație BIO sau ați transformat-o pe parcurs în una BIO? Care a fost motivația?
Carmen: Ȋncep prin a-mi exprima entuziasmul că fac parte dintr-o echipă inovatoare, care își concentrează misiunea pe sustenabilitate și calitatea produsului pentru clienți.
Moștenirea și valorile fundamentale ale Cramei, nu sunt doar o parte integrantă a identității noastre, ci reprezintă și un ghid esențial pentru deciziile noastre de business. Impactul pe care acestea îl au nu se limitează doar la produsele noastre, ci influențează și relațiile noastre cu clienții și partenerii. Este ceea ce ne diferențiază și ne ajută să creăm legături mai puternice și mai autentice pe piaţa ȋn care activăm.
În calitate de Manager de Marketing, sunt convinsă că povestea cramei, cu rădăcinile sale adânc ancorate în trecutul și tradițiile familiei lui Mihnea Olariu, proprietarul Cramei, adaugă un element distinctiv produselor noastre și ne motivează să continuăm să onorăm și să păstrăm această moștenire prețioasă pentru generațiile viitoare.
Străbunicii fraţilor Olariu, familia Persu-Eminescu, au avut o cramă în Dealu Mare. Prima plantație a fost în jurul anului 1890, iar străbunicul, Alexandru Persu, inginer agronom și fost primar al comunei Tohani, deținea o moșie în Dealu Mare, care se întindea pe teritoriul satelor Perșunari, Valea Scheilor și Gura Vadului. El s-a căsătorit cu Ecaterina Eminescu, fiica lui Matei Eminescu, fratele poetului. Străbunica sa a primit la nuntă ca și dotă 50 de hectare de vie. Odată cu naționalizarea, terenurile le-au fost confiscate. În anii 2000, bunicul său s-a ocupat să le aducă înapoi moștenirea.
Așa se face că părinții săi, Marina și Nicolae Olariu, ambii profesori universitari și fără nicio pregătire în domeniul agriculturii, s-au „trezit” cu câteva zeci de hectare de vie și niște pășuni de gestionat. Au urmat campanii de replantare și întreținere a viei, de care aceștia s-au ocupat prin societatea Domeniile Persu-Eminescu. Societatea vindea strugurii în fiecare an cramelor importante din Dealu Mare. Atât Mihnea, cât și fratele său, au încercat să îi susțină pe părinți și au fost fascinați de universul viticulturii. După 15 ani de muncă în întreținerea plantației de 40 de hectare, părinții lor le-au sugerat să preia administrarea viei. O parte din producția din 2018 a fost vândută către Domeniile Viticole Franco-Române, moment în care l-au întâlnit pe francezul Denis Thomas și au aflat de dorința sa de a vinde crama pe care o deținea pentru a petrece mai mult timp cu familia. Li s-a părut o idee interesantă, mai ales că deja activau ȋn domeniul energiei regenerabile, iar cele două afaceri se completau. Mai mult, exista deja o structură a businessului, o echipă și facilități pentru procesarea strugurilor și utilaje. Denis Thomas aducea 50 de hectare, iar ei aveau 40 dintre care 30 erau folosibili. Începând cu anul 2019, împreună cu asociații săi și cu sprijinul fratelui său, Matei, au preluat proiectul lui Denis Thomas, la care au adăugat și istoria familiei lor.
Carmina: Care este certificarea pe care o dețineți și de când aveți această certificare?
Carmen: În viticultura BIO, spre deosebire de cea convențională, nu sunt acceptate produsele chimice de sinteză, ci doar produse naturale, non-OMG. Certificarea viței-de-vie durează 4 ani, timp în care se parcurge etapa de conversie și există un sistem de control care verifică practicile și inputurile folosite, asigurând conformitatea calității strugurilor. Întrucât ECOCERT impune proceduri stricte şi în procesul de vinificaţie, avem propriul laborator de analize pentru fiecare etapă de producţie. De asemenea, în cramă sunt respectate procedurile de vinificație și igienizare conform regulamentelor europene din agricultura ecologică, folosim practici oenologice și produse autorizate asigurând trasabilitatea produsului în procesul de certificare.
În 2003, Denis Thomas punea bazele primei culturi viticole bio din România și trei ani mai târziu a obținut primul vin certificat bio(ECOCERRT) din țara noastră. Odată cu preluarea cramei de către cei trei investitori, numele său a devenit Domeniile Franco-Române (DFR), iar începând cu recolta anului 2019, enologul rezident al cramei este Valentin Rotaru, în colaborare cu enologul consultant Liviu Grigorică.
Carmina: Este toată plantația pe care o dețineți BIO?
Carmen: În prezent, Domeniile Franco-Române deține 85 de hectare de viță-de-vie localizate cu precădere în Săhăteni și Gura Vadului, regiuni din zona Dealu Mare. Plantatia este distribuita astfel:
- Struguri albi (total 31.4 ha): Fetească Albă (9.05 ha), Sauvignon Blanc (6.49 ha), Fetească Regală (5.25 ha), Chardonnay BIO (4.49 ha), Tămâioasă Românească (4.12 ha), Riesling Italian BIO (1.10 ha), Muscat Ottonel (0.9 ha).
- Struguri negri (total 54.47 ha): Pinot Noir BIO (16.0 ha), Merlot (16.0 ha), Cabernet Sauvignon (14.26 ha), Fetească Neagră BIO (6.28 ha), Merlot BIO (1.93 ha).
- Capacitatea de producție a cramei este de peste 200.000 de sticle de vin pe an, putând fi ușor dublată.
Carmina: Cum vedeți situația vinurilor bio din România? Există interes și curiozitate din partea publicului? Cum credeți că vor evolua lucrurile de aici înainte?
Carmen: Vinurile BIO sunt căutate din ce în ce mai mult si reprezintă o nouă tendință în preferințele consumatorilor români. Din acest motiv, tot mai multe restaurante adaugă în meniul de vinuri și o pagină dedicată vinurilor BIO. Cu toate acestea, piața locală de vin BIO este încă într-un stadiu incipient dar cu mult potential de creștere.
Carmina: Spune-ne ceva despre vinurile pe care le vei prezenta la degustarea din 29 mai.
Carmen: Vinurile prezente la degustarea din 29 mai sunt o selectie din gamele premium ale cramei.
Chardonnayul si Pinot Noir-ul sunt cunoscute pe piata din gama Vigneron, gama care in acum imbraca haine noi. Pupăza stilizată pe etichetă este încrustată în mozaicul sălii de degustare de la Domeniile Franco-Române, încă din anul 2000, atunci când vinificatorul Denis Thomas, originar din Burgundia, pune bazele primei plantaţii viticole BIO din România, în Dealu Mare. După fuziunea din 2020 cu “Domeniile Persu-Eminescu”, pupăza devine simbolul acestei game.
Arrogance rose face parte parte din gama dedicate exclusiv HORECA. Povestea gamei este una atipica: Dacă o priveşti, mitologica Meduză te transformă, pe loc, în stană de piatră. Ea poartă aripi, are şerpi în loc de păr şi aduce a înger căzut. Ca să vezi Meduza, în adevărată ei malefică splendoare, ar trebui să călătoreşti până la Florenţa, unde, în Piazza della Signoria, se află capodopera lui Benvenuto Cellini. Mult mai simplu, însă, o poţi vedea pe etichetele gamei Arrogance, care se contemplă, în mod subtil, prin sticla de vin şi nu banal, de la exterior. Ochiul artistului care a creat această imagine a ştiut să privească în profunzime, transformând ne-forma vinului în operă de artă (Pivnicer).
Sper că începutul poveștii Domeniilor Franc-Române te-a făcut curios (curioasă) să afli mai multe așa că te aștept miercuri, 29 mai 2024, ora 18:30 la degustarea Vinuri Bio & Biodinamice (înscrierile s-a închis) la care vei avea ocazia să încerci 9 vinuri. Trei dintre acestea sunt cele menționate de Carmen în interviul de mai sus. Te invit să deguști vinurile, precum și să participi la discuție. Carmen la fi alături de noi pe 29 mai, așa că dacă ai întrebări i le poți adresa direct. Abia aștept să ne (re)vedem!
Leave a Reply